Ambasadorul UE despre suportul pentru Antreprenoriatul Social: „Solidaritatea” este o valoare cheie pentru noi
În ultimii ani, Uniunea Europeană a intensificat suportul, inclusiv financiar pentru dezvoltarea Întreprinderilor sociale în Republica Moldova.
Chiar dacă în raionul Cahul, la moment avem doar o întreprindere înregistrată oficial care practică Antreprenoriatul Social, în ultimul an au fost mai multe oportunități oferite prin intermediul programelor Uniunii Europene pentru antreprenori și potențiali antreprenori de a atrage fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea afacerii, care ar avea și un impact major social.
Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene În Republica Moldova, aflat recent într-o vizită la Cahul ne-a vorbit despre motivația Uniunii Europene de a susține dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova.
„Întreprinderile Sociale reprezintă una dintre modalitățile de a atinge două obiective: unul este antreprenoriatul, deci promovează dezvoltarea, dar la fel de important, este acest obiectiv de a promova impactul social al afacerii. Spre deosebire de antreprenoriatul tradițional unde scopul este de a obține profit, aici scopul este de a atinge un obiectiv mai înalt. Uniunea Europeană nu este doar un bloc comercial, Uniunea Europeană este un organism care este construit în jurul unor valori, iar „Solidaritatea” este o valoare cheie pentru noi” a menționat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene În Republica Moldova.
Un prim pas pe această cale a fost făcut în luna septembrie 2022, când la Cahul, cu suportul UE a fost deschis primul hub regional de afaceri sociale. Anterior au fost deschise HUB-uri regionale pentru afaceri sociale în raioanele Singerei, Chișinău și Tiraspol. Hubul regional activează în incinta Camerei de Comerț și Industrie filiala Cahul și oferă suport prin sesiuni de mentorat offline și online, schimb de experiență, facilitarea conexiunilor cu alte organizații, acces la platforme de e-learning, soluții inteligente aplicabile în afaceri, soluții digitale și e-comerț.
Potrivit lui Jānis Mažeiks, persoanele care practică antreprenoriatul social în republica Moldova reușesc să atingă în paralele mai multe obiective. Spre exemplu dacă e vorba despre o întreprindere socială care prestează servicii de alimentație publică, pe de o parte aceasta dezvoltă afacerea, prestând servicii clienților, iar pe de altă parte reușește să ofere un prânz cald persoanelor din categoriile dezavantajate.
„Ceea ce am observat eu la întreprinderile sociale este că adesea femeile sunt cele care conduc întreprinderea socială. Deci acesta este și un mod prin care ne putem implica și în susținerea femeilor sau, poate, și în antreprenoriatul mai larg, oferindu-le și noi oportunități pentru acestea” a menționat Ambasadorul UE.
În luna iunie 2023, spre exemplu,Fundația Est-Europeană, cu sprijinul Uniunii Europene și al Suediei, a oferit 10 granturi în valoare totală de 375.000 euro pentru crearea sau dezvoltarea a 10 întreprinderi sociale pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană.
„Speranța mea este că amalgamarea voluntară a localităților va ajuta la dezvoltarea Antreprenoriatului Social pentru că adesea unul dintre obstacolele pe care le-am observat este că municipalitățile sunt prea slabe pentru a sprijini întreprinderile sociale. Mi s-a spus că aceste întreprinderi nu ar putea exista dacă nu ar fi fost sprijinul Uniunii Europene, iar dacă municipalitățile devin mai mari și mai puternice, sper că ele însele vor putea să se angajeze ca parteneri importanți pentru întreprinderile sociale, astfel încât acestea să poată produce rezultate independent de sprijinul partenerilor internaționali” a punctat Jānis Mažeiks.
Precizăm că, din anul 2018, în legislația națională au fost efectuate un șir de modificări, astfel integrându-se conceptul de Antreprenoriat Social la nivel legislativ. Principalele legi ajustate au sunt: Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; Legea nr. 837/1996 cu privire la asociaţiile obşteşti (Prevederile introduse în 2018 se regăsesc și în legea nouă); Legea nr. 581/1999 cu privire la fundaţii și Legea nr. 125/2007 privind libertatea de conștiință, de gândire și de religie.
Legislația prevede 2 tipuri de întreprinderi sociale: Întreprindere socială și Întreprindere socială de inserție. Antreprenoriatul social poate fi înființat și dezvoltat de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice și obțin statutul de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție.
