Republica Moldova risipește anual 180 de mii de tone de alimente: 71 kg per persoană
Indicele risipei alimentare în Republica Moldova este de 93,4 din 100, un cetățean urmând să risipească în acest an aproximativ 71 de kg de produse alimentare. Risipa alimentară la nivel național ajunge la 180 de mii de tone, echivalentul a 3 mii de vagoane de tren marfare, aliniate pe o lungime de 40 km.
„Risipa de alimente în Republica Moldova ar fi mai mare cu 50% față de ceea ce se spune în prezent dacă ar fi mai bună și calitatea datelor prezentate în acest sens”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
Potrivit expertului, 40% din risipa alimentară a Republicii Moldova este din cauza cetățenilor, care merg la magazin, fac cumpărături, plătesc sume enorme de bani, le duc acasă, ca mai apoi multe dintre ele să le arunce la gunoi, deoarece nu doresc să le mai folosească.
Vorbind despre creșterea prețurilor la produsele alimentare, Veaceslav Ioniță a spus că în Republica Moldova, în perioada 2021 – primele trei luni din 2024, au crescut cu 64% prețurile la produsele alimentare. Cea mai mare scumpire din ultimii 25 de ani. Ceea ce valora 100 de lei în 2020, în prezent costă 164 de lei. Astfel, devine un paradoxal fenomenul risipei de alimente. Când se înregistrează cea mai mare scumpire a produselor alimentare, oamenii continuă să risipească produse.
Referitor la ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în bugetul gospodăriilor casnice, economistul spune că moldovenii au alocat în 2021 circa 42% din bugetul gospodăriei pentru produsele alimentare. În 2023 –39,7%. Ponderea alimentelor în bugetului unei familii din România este de 24,8%. Media europeană a fost de 14,3%. Cel mai puțin cheltuie SUA – 6,5%.
Despre ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare după veniturile gospodăriilor casnice, analistul economic afirmă că în 2022, primii 20% cei mai săraci moldoveni au alocat pentru procurarea produselor alimentare circa 56,9% din venitul gospodării. Următorii 20% mai săraci – 51,8%. Alții 20%, aflați la mijloc – 47,3%. 20% dintre moldovenii cu venituri mai mari au alocat – 42,2%, iar cei mai bogați 20% dintre moldoveni – 30,3%. Media națională a fost de 41,1%. „Ponderea risipei de alimente în diferite etape ale lanțului alimentar moldovenesc: populația – 40%; sectorul de producție – 25%; sectorul de procesare – 20%; sectorul comercial – 15%”, a declarat analistul economic.
Analizând situația din alte țări, expertul a menționat că risipa de alimente a gospodăriilor casnice din Portugalia este de 124 kg per capita anual; Elveția – 119; Serbia – 108; Republica Moldova – 71; Ucraina – 69; România – 67; Olanda – 59; Slovenia – 36; Federația Rusă – 33; Bulgaria – 26; Europa de sud – 90; Europa de nord – 74; Europa de vest – 65; Europa de est – 61.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, structura cheltuielilor gospodăriilor casnice în anul 2023 a fost: produse alimentare și băuturi nealcoolice procurate – 39,7%; produse alimentare și băuturi nealcoolice real consumate – 34,8%; serviciile comunale – 17,6%; încălțăminte și îmbrăcăminte – 7,8%; transport – 7%; amenajarea, dotarea și întreținerea locuinței – 5,3%; sănătate – 4,4%; telecomunicații – 4,3%; restaurante și hoteluri – 3,2%; recreere și cultură – 3%; băuturi alcoolice și tutun – 1,7%; educație – 1,2%.
„Pierderile și risipa de produse alimentare în Republica Moldova în 2015 a fost de 11 miliarde de lei, dintre care 3,8 miliarde de lei risipa alimentară din partea populației. În 2017 – 12,1 miliarde de lei, dintre care 4,1 miliarde de lei risipa populației. 2019 – 13,8 miliarde de lei, dintre care 4,7 miliarde de lei risipa populației. 2021 – 15,3 miliarde de lei, dintre care 5,2 miliarde de lei risipa populației. 2023 – 19,4 miliarde de lei, dintre care 6,6 miliarde de lei risipa populației. 2024 – estimativ 20,9 miliarde de lei, dintre care 7,2 miliarde de lei risipa populației”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Veaceslav Ioniță a amintit că moldovenii de sărbători fac cumpărături în exces, iar anumite alimente nu sunt consumate, dar aruncate la gunoi. Fiind în ajunul sărbătorilor pascale, în scopul prevenirii risipei alimentare, toți cei care doresc sunt încurajați să nu fie risipitori, dar să facă donații, deoarece sunt aruncate la gunoi produse alimentare care ar putea ajuta pe cineva să nu moară de foame.
