Cine și cum poate rămâne fără buletin românesc?
Directorul general al Direcției pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului român de Interne, Cătălin Giulescu, a explicat pentru stopfals.md procedura prin care sunt ridicate cărțile de identitate ale persoanelor care nu locuiesc de facto la adresele indicate. Autoritățile române au subliniat că actele respective sunt anulate în urma verificărilor.
Directorul general al DGEP al MAI din România menționează că, potrivit legii, în cazul sesizării din oficiu că o persoană fizică nu locuiește la adresa cu care figurează înregistrată în Registrul național de evidență a persoanelor (RNEP), autoritățile solicită Poliției efectuarea de verificări în teren.
„În cazul în care se constată că persoana fizică în cauză nu locuiește la adresa declarată ca domiciliu, după finalizarea verificărilor și notificarea persoanei vizate, funcționarul de la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor efectuează mențiuni în RNEP, cu privire la încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul, astfel încât aceste date să reprezinte istoric”, a explicat oficial.
„Nu au fost reținute cărți de identitate în vederea anulării, ci au fost reținute cărți de identitate anulate”
Totodată, Direcția subliniază că acțiunile autorităților române au constat în „verificarea exercității drepturilor și obligațiilor cu bună credință”, în contextul în care RNEP a relevant faptul că la anumite adrese și-au stabilit domiciliul mai mult de 1.000 de persoane. „Acest aspect a condus la inițierea procedurii de anulare a domiciliului în RNEP. În consecință, nu au fost reținute cărți de identitate în vederea anulării, ci au fost reținute cărți de identitate anulate”, mai precizează șeful DGEP.
„Trebuie înțeles faptul că cetățenii unui stat sunt obligați să respecte dispozițiile Constituției României și legile Statului Român, context în care pot să beneficieze de protecția Statului Român și de exercițiul nestingherit al drepturilor și libertăților consacrate în legislația de referință. Corelativ, cetățenii au obligația să-și exercite onest aceste drepturi fără a afecta drepturile și libertățile celorlalți și fără a abuza de aceste drepturi în scopul atingerii unor interese personale într-un mod de de natură a aduce atingere bunei funcționări a instituțiilor din administrația publică”, se mai arată în comentariul lui Cătălin Giulescu.
Precizăm că modificările legislative care au fost operate vizează toate persoanele cu dublă cetățenie, care au și cetățenia statului român.
Anterior, presa din România a scris despre cazuri când la același domiciliu sunt înregistrate și peste o mie de persoane care nu locuiesc acolo. De obicei, cetățenii Republicii Moldova cu dublă cetățenie recurg la domicilii fictive pentru a obține acte românești cu care să se angajeze la muncă în statele UE și/sau pentru a obține indemnizații, în special pentru copii, de la statul român.
La începutul lunii decembrie 2023, compania „JustConsult”, care prestează servicii de asistență pentru basarabenii care vor să își redobândească cetățenia română, a publicat un comunicat de presă în care menționează că noile modificări în legislația României ar putea priva de buletine de identitate românești circa 300 000 de moldoveni care dețin și cetățenia țării vecine. Compania califică drept „abuzive” acțiunile autorităților române și intenționează să depună o petiție publică pentru anularea prevederilor.
