Returnează sticla și primești bani. Moldova ar putea implementa un sistem de „depozit-returnare” pentru ambalaje
În Republica Moldova ar putea fi implementat un sistem în care consumatorii plătesc un adaos la prețul băuturilor sub formă de depozit, recuperabil prin returnarea recipientului gol la punctul de achiziție sau la un alt loc de colectare. Iată modul în care va funcționa acest sistem.
Ministerul Mediului propune un proiect de hotărâre de guvern pentru implementarea unui „sistem de depozit pentru ambalaje”, care a fost supus consultării publice în luna iunie. Scopul acestui sistem este să reducă cantitatea de deșeuri depozitate în gropile de gunoi și să promoveze o economie circulară, în care resursele sunt valorificate eficient pe termen lung.
Prin acest sistem, vor fi reciclate ambalajele reutilizabile sau de unică folosință din sticlă, plastic și metal, utilizate pentru diverse băuturi precum bere, cidru, vin, băuturi fermentate, băuturi alcoolice și nealcoolice, apă minerală, apă potabilă, suc și alte recipiente cu volum mai mic de 3 litri.
Cum vor circula banii în sistem?
Depozitul achitat de consumator pentru ambalaj va ajunge, în momentul cumpărăturii, la comerciant. Este vorba de operatorul economic care vinde produse marcate „SD”, adică participă în sistemul de depozit. Vânzătorul transferă apoi banii către producător – cel care plasează pe piață produsele ambalate (fie le importă, fie le produce) și care, ulterior, îi transmite administratorului sistemului de depozit.
Administratorul este o entitate juridică ce se ocupă exclusiv de gestionarea sistemului și va fi ales printr-o procedură specială de către Ministerul Mediului.
Suma depozitului achitată de consumatori, ajunsă la administrator, este rambursată comerciantului, în funcție de contractul semnat cu acesta și de numărul de sticle recuperate luna precedentă.
Cetățeanul se întoarce la magazin, acolo unde trebuie să fie instalat un punct de returnare, și înapoiază recipientul, primind în schimb depozitul, adică banii plătiți pentru ambalaj. Încă nu se știe câți anume. În România, pentru o sticlă de 100-300 ml „garanția” este de 50 de bani, adică aproape 2 lei moldovenești sau 10 cenți.
Dacă consumatorul nu returnează sticla, banii rămân la administrator, care îi va folosi pentru gestionarea sistemului de depozit.
Ce se va întâmpla cu sticlele?
Odată ce consumatorul a adus la punctul de colectare, de exemplu, o sticlă din plastic în care a fost apă plată și a primit depozitul înapoi, ambalajul este colectat de operatorii punctelor de returnare. Punctele vor fi organizate fie de comercianți, fie de autoritățile publice locale sau de asociațiile de dezvoltare intercomunitară. Administratorul va fi responsabil de colectarea ambalajelor din punctele din toată țara și de reciclarea acestora.
Consumatorii vor putea întoarce ambalajele în orice punct de returnare, indiferent de locul în care au cumpărat băutura sau dacă au păstrat sau nu bonul fiscal. Aceștia ar putea primi valoarea depozitului în numerar sau printr-un tichet. Tichetul l-ar putea preschimba în numerar sau ar putea face cumpărături cu el timp de un an.
Ca această „mașinărie” să funcționeze, autoritățile propun ca fiecare producător să-i achite administratorului o taxă de administrare. Acești bani ar urma să asigure buna funcționare a sistemului.
Crearea sistemului nu implică niciun fel de cheltuieli din bugetul statului, dar pune niște costuri suplimentare pe umerii agenților economici.
Ministerul Mediului estimează cheltuieli pentru re-etichetarea băuturilor; achiziționarea sau închirierea automatelor reversibile (taromate); preluarea manuală a recipientelor în magazinele fără taromate; logistică și administrare.
Proiectul are de trecut prin mai multe etape până va ajunge pe masa Guvernului. Urmează să aibă loc ședințe și dezbateri, inclusiv cu mediul de afaceri, care ar putea interveni cu solicitări și recomandări.
